Stânga versus Dreapta
Politic
Stânga |
Dreapta |
|
---|---|---|
tip societate preferat |
anarhie (ierarhie organică, informală, bazată pe merite personale): social-democrație |
ierarhie (impusă, formală, bazată pe servitute / datorie / devotament / recunoștință / venerație / frică): fascism / „comunism” (stalinism / leninism, autoritarianism), capitalism |
puterea aparține |
indivizilor comunității, democrație, poporului |
liderului autoritar, guvernului (poliție, armată, jandarmerie), bisericii, oligarhiei, corporațiilor |
atitudinea față de forțele de ordine |
contra |
pro |
tip de stat agreat |
cultural, inclusiv, popor uniform tratat cu drepturi egale |
național, exclusiv, majoritate națională vs. minorități; definește minorități pe care le consideră inferioare, prin particularități etnice sau anatomice sau fiziologice sau religioase |
politica externă |
alianță, cooperare |
imperialist, dominare |
distribuția puterii |
descentralizat, federal, „la firul ierbii”, statul și companiile în slujba cetățeanului |
centralizat, lider puternic, cetățeanul în slujba statului sau companiilor |
violență îndreptată împotriva |
obiectelor-simbol ale puterii ierarhice a statului (Antifa) sau ierarhiei formale de orice fel: politice (nesupunere civică), economice (distrugere de afaceri), coloniale (statui, revizionarea istoriei pentru a ține cont de părerea colonizatului), revizuirea simbolurilor pentru a se conforma cu adevărul istoric (Isus brunet) |
clase inferioare: muncitori, femei, lgbtq+, imigranți, oameni săraci, minorități în general (fascism / naționalism (nazism) / rasism / homofobie) - atacă persoane (imigranți, persoane aparținând altor grupuri etnice, rasiale, sexuale, confesionale) |
regularizare pe chestiuni economice și de protecție a populației și mediului (la nivel de actori politici și economici) |
da |
nu |
regularizare, altele decât cele de mai sus (regularizarea relațiilor intime, avortului - la nivel de populație) |
nu |
da |
organizare socială promovată |
familia extinsă, comunitatea: „unde-s mulți puterea crește” |
individul, familia nucleară, tradițională, comunitatea dezbinată: „divide et impera” |
pozitivă: libertatea personală, care nu face referire la dreptul asupra altora, anarhic |
negativă: libertatea unuia asupra altuia, ierarhic (dreptul la proprietate = dreptul de a deține sclavi, libertatea de exprimare = dreptul de a dezinforma și manipula) |
|
atitudine față de proces electoral |
incluziune (vrea să se asigure că toți își exercită acest drept) |
excluziune (vrea să se asigure că nu toți își exercită dreptul la vot, prin modificarea sau încălcarea legii); majoritar populația este de Stânga, deoarece în ierarhie cei mulți sunt la baza piramidei; printre cei mulți există: 1. „idioții utili” care cred în propaganda Dreptei din lipsă de educație, 2. „alt-right” sau „noua dreaptă”, care au interese sadice, 3. „clasa de mijloc” sau „mica burghezie” care s-a ridicat (poate cu ajutorul părinților) din rândul clasei de jos (angajați bine plătiți, medici, avocați, mici proprietari de firme, etc.) care aspiră să acceadă la burghezia mare sau aristocrație |
pentru violență acuză |
agresorul |
victima |
prioritatea libertății |
a celuilalt |
personală |
tot sistemul este măsluit - mania persecuției (ex. filosofii găsesc scuze pentru a introduce islamul în țară sau pentru a lăsa colorații să umble liberi și să voteze, studiile toate demonstrează valori de Stânga deoarece sunt făcute cu interes și cu bani, etc.), deci mincinosul e văzut ca cel mai autentic (Trump care minte să rămână la putere); toate acțiunile oamenilor, indiferent de rolul lor în societate, au în spate o agendă (conspirație) |
nu |
da |
împotriva: elitelor economice (99% vs. 1%); pentru: eliminarea nedreptății economice. |
împotriva: minorităților naționale (imigranți vs. nativi); religioase (drept-credincioși vs. atei); elitei educate / urbane; globalizării; pentru: eliminarea imigranților; restabilirea purității și măreției naționale prin tradiție și locuri de muncă tradiționale. |
Economic
Stânga |
Dreapta |
|
---|---|---|
distribuția bunăstării |
anarhică: comună / socialist / comunist |
ierarhică: „comunist” (stalinism, maoism, etc.), capitalist, feudalist, sclavagist (cei din vârful ierarhiei au cea mai multă bunăstare) |
atitudine față de resurse |
socializare / împărtășire (cooperativă) |
privatizare / acaparare (companie: rege local peste mijloacele de producție) |
atitudine față de oameni cu nevoi speciale |
empatie |
dispreț |
servicii sociale |
publice, general disponibile |
private, lipsă, disponibile pe criterii economice și/sau politice |
pro |
contra |
|
societate comercială |
cooperativa |
compania |
sunt pentru finanțarea |
grupurilor de ajutor și incluziune socială (ONG-uri, case de ajutor social), proiectelor open source, jurnalismului independent |
grupurilor de discriminare și ură socială (grupuri religioase, asociația pentru familie, anti-LGBTQ, asociația pentru viață), jurnalismului de propagandă aservit intereselor grupului |
poziția față de dreptul de proprietate asupra resurselor naturale (pământ, păduri, resurse minerale, etc.) |
contra |
pro |
poziția față de dreptul de a profita de munca altora |
contra |
pro |
poziția față de dreptul de a profita de nevoile oamenilor (servicii medicale private, asigurări medicale private, unde fondurile strânse sunt împărțite între costuri și profit) |
contra |
pro |
salariu minim pe economie / venit universal de bază |
pro |
contra |
atitudine față de probleme de mediu |
interes |
dezinteres |
în lipsa legilor clare face apel la etică |
da |
nu, se bucură că poate externaliza costurile (privatizarea profiturilor și socializarea costurilor, adică costurile îi apar ca profit, dar sunt plătite de mediu sau muncitori sau populație) |
piața liberă financiară (orice instituție financiară are drepturi egale cu orice altă instituție) |
contra (reglementări pentru instituțiile financiare locale de a nu folosi în interiorul pieței monede ale altor piețe) |
pro |
piața liberă a produselor (orice produse / servicii pot veni pe piață indiferent de producător / prestator) |
contra (reglementări (a.k.a. taxe) pentru protecția companiilor și forței de muncă locale) |
pro |
piața liberă a muncii (oricine este liber să se angajeze oriunde, în concordanță cu competențele sale) |
pro |
contra (reglementări pentru acceptarea de muncitori străini la salarii mici și în condiții mizere, ca contractori) |
atitudine față de viața oamenilor și mediu |
viața și mediul mai presus de profit |
profitul mai presus de viață și mediu (ex. cazurile Schweighofer-Holzindustrie, Dupont, Daraprim, Tönnies etc.) tratează viața clasei de jos (muncitorii, săracii) a societății ca dispensabili (resursă care se autoregenerează) și sunt portretizați ca sursa criminalității; muncă cu minori, trafic de persoane, arme și droguri pentru profit - nu se jenează în fața Legii deoarece „au spate” (corupție) |
justificare pentru inegalități sociale |
acapararea resurselor de către cei la putere în stat și companii, propaganda de dreapta și lipsa accesului gratuit la educație, sănătate și igienă, adăpost și hrană; construirea unui sistem care îi favorizează pe cei care au norocul să se nască în familii nesărace |
aruncă vina pe cei care nu au putere să se apere de aceste acuzații: imigranții; muncitorii care „nu sunt în stare să investească și să își asume riscuri și sunt leneși” |
taxe |
da, „finanțează sectorul de stat: serviciile sociale, infrastructuri, etc.” |
nu, „taxele sunt furt: de ce să facă statul, când pot face eu și să am și profit?” |
parteneriat public-privat (contracte cu statul) |
nu: „e furt din banii statului, corupție” |
da: „banii publici trebuie să finanțeze afaceri private, care fac profit % din banii alocați” |
licențierea proprietății intelectuale |
copyleft (stângul de proprietate) |
copyright (dreptul de proprietate) |
Note
O particularitate a Dreptei pe care nu o pot încă încadra, dar aparține menținerii status-quo din rațiuni conservatoare, este că dacă au o discuție care ar pune anumiți termeni într-o lumină negativă (naționalism, religie) încearcă să tulbure apele și să liniștească audiența cu o atitudine împăciuitoare: „hai să discutăm, să găsim o cale de mijloc”. Calea de mijloc nu e în orice situație posibilă, mai ales atunci când se pune egal între opinie și adevăr, sau între stagnare și evoluție. O altă problemă este că Dreapta este foarte defensivă când este vorba de ideologia economică. Asta își are originea în declarația lui Francis Fukuyama, ce susținea că „istoria a ajuns la sfârșit” și că capitalismul este soluția ultimă a economiei. Dreapta nu acceptă nici o schimbare în modul de funcționare al economiei.
Clarificări
- Inflație
Statul e cel ce poate creea bunăstare prin injectarea de bani pe piață, dacă acei bani ajung direct la consumatori. Aceasta generează o problemă pentru cei ce dețin averi în bani, deoarece scade valoarea lor.
- Libertate
Libertate pozitivă și negativă
- Extremism vs. Radicalism
Extremismul este atunci când status quo este împins la limită.
Radicalismul este atunci când activiștii anti status quo expun idei radicale de schimbare.
- Centru
La Centru se află cei care nu sunt de acord cu autoritarianismul Dreptei, dar favorizează politici economice de Dreapta și retorica socială de Stânga (dar nu și politicile, la care aderă la poziția Dreptei). În ce privește caracterul, sunt parșivi: narațiunea este cea a Stângii, dar adoptă o politică a pașilor mici (sau deloc) pentru a nu deranja interesele oamenilor de afaceri.
- Alte teorii ale poziționării politice
Poziționarea pe două axe carteziene, respectiv axa politică și axa economică, sau multidimensional este incorect, deoarece și acele axe luate individual pot fi poziționate ca fiind axa stânga - dreapta, deoarece este clar că pozițiile pe acele axe reies din trăsăturile pilon ale axei stânga - dreapta, deci sunt trăsături derivate. Este, de asemenea, greșit să consideri că extremismul este identic pe axele multiple, care ar duce la curbarea axelor, astfel încât extrema dreaptă ar atinge extrema stângă, într-o axă ce seamănă cu o potcoavă. Extrema stângă și extrema dreaptă sunt fundamental diferite pe toate aspectele. Extrema stângă este 100% antiteza extremei drepte.
Social / Caracter
Stânga
Dreapta
lider de opinie
consensul științific, valorile umaniste
liderul grupului
prioritate
umanitatea, viața
ideologia
comportament
pacifist
războinic
relații sociale
cooperare: „unde-s mulți, puterea crește”
concurență / competiție: „divide et impera”
relații înafara grupului
incluziune
excluziune (discriminare)
atitudine față de nou
interes, progresist
frică, conservator
rezolvare conflicte
diplomatic, amiabil
forță, violență
empatie
da
doar în interiorul grupului, limitată
comportament implicit
prietenie (diplomație)
suspiciune (combativitate)
religiozitate
nu
da
baza sistemului de valori, trăsături pilon
cooperare, filosofie umanistă, știință, neierarhic, empatie, altruism, socialism, curaj, anarhism
concurență, naționalism, rasism, religie, ierarhic, lipsă de empatie, sadism, egocentrism (egoism), individualism, frică, autoritarism
respect
căștigă
pretinde
probleme / conflict
rezolvă
creează
violență din plăcerea de a-și afirma autoritatea
nu
da
discurs de justiție socială
apărarea celui slab (mascul alfa)
apărarea propriului statut de putere sau al statutului liderului de grup (mascul beta)
atitudine parentală
recompensă, cooperare
pedeapsă, urmărire: elicopter
limbaj
literar, calculat
grobian, violent
onestitate
da, „coloană vertebrală”, învață pentru examene
minte (mai ales prin omisiune, dar și prin denaturarea adevărului), dacă faptele sau datele contravin interesului propriu (în engleză), copiază sau fraudează examenele
gramatica (corelație slabă)?
grammar-nazi
lax
moralitate / etică
da
nu
fără putere
demn (nu acceptă ierarhia, e anarhist)
servil / slugarnic (își știe locul, dar vrea să fie în grațiile liderului cu scopul ascuns de a-i lua locul într-o zi; parșiv: la momentul potrivit dă lovitura pentru a prelua puterea (mușcă mâna care l-a hrănit))
predispoziție la teorii conspiraționiste (crede, răspândește, produce)
nu
da
obiceiuri sănătoase
da
nu (se crede neinvincibil)
sală + proteine
nu
da (dorește să se impună fizic)
sociopatologie borderline
nu
da
opulent
nu
da
în caz de umilire este
curajos
fricos / laș
adaptabilitate / asimilare
da
nu
neuroticism
nu
da
narcisism
nu
da
în discuție despre realitate exprimă
adevărul
minciuna la rang de artă
scop în viață
avansul civilizației
îmbogățirea și obținerea puterii
știe de glumă
da
nu
acuratețea prezicerii viitorului (rezultă din progresivism / conservatorism)
bună
slabă
logica gândirii
pe baze științifice sau ideologie progresistă
pe bază de credință și superstiție sau ideologie conservatoare